Piața Spot de Energie din România: Cele Mai Mari Prețuri din UE
Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a înregistrat cele mai ridicate prețuri din Uniunea Europeană de la începutul trimestrului al treilea din 2024 până în prezent. Prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM a ajuns la 135,75 euro/MWh, ceea ce este de aproape trei ori mai mult decât prețul mediu din Franța, care a fost de 48,9 euro/MWh, conform unei analize recente.
Impactul Prețurilor Mari asupra Consumatorilor
Deocamdată, clienții finali nu sunt afectați de aceste creșteri de preț, datorită plafoanelor în vigoare până în primăvara anului viitor. Totuși, aceste scumpiri pe piața spot generează efecte în lanț pe alte piețe, cum ar fi cea de echilibrare, unde un MWh poate ajunge să coste până la 15.000 lei. Statul nu decontează furnizorilor dezechilibrele decât în proporție de maxim 5% din contravaloarea energiei achiziționate din piețele angro, lăsând furnizorii să suporte majoritatea acestor costuri. În cazul în care plafonarea va dispărea, consumatorii vor observa pe facturile de energie costurile integrale, incluzând atât prețurile de achiziție de pe piața spot, cât și cele de echilibrare.
Comparativ cu Alte Piețe Europene
Pe locul al doilea în clasamentul celor mai scumpe piețe spot se află Grecia, cu un preț mediu de 130,7 euro/MWh. De-a lungul timpului, Grecia a fost cunoscută pentru prețurile sale mari pe piața spot în sezonul estival. Bulgaria ocupă poziția a treia, cu un preț mediu de 129,8 euro/MWh în perioada 1 iulie – 19 august, urmată de Ungaria, cu un preț mediu de 126,51 euro/MWh. În contrast, prețurile medii pe piața pentru ziua următoare din Germania și Franța au fost considerabil mai mici, cu 75,1 euro/MWh în Germania și 48,9 euro/MWh în Franța.
Trenduri Anterioare și Comparabile
În luna iulie, România a fost lider absolut al prețurilor la energie din Uniunea Europeană, cu un preț mediu de 145,2 euro/MWh, urmată de Bulgaria cu 136,5 euro/MWh, și de Ungaria și Grecia, cu 135 euro/MWh. Comparativ, prețurile spot din Germania în iulie au fost de peste două ori mai reduse decât cele din România, atingând 67 euro/MWh, iar cele din Franța au fost de peste trei ori mai mici, la 47 euro/MWh.
În prima jumătate a lunii august, Grecia și Italia și-au reluat pozițiile tradiționale de lideri ai prețurilor spot din UE pentru sezonul estival, cu un preț mediu semnificativ.
Prețurile energiei electrice în Europa de Est
În ultima perioadă, prețurile energiei electrice în Europa de Est au fost semnificativ influențate de evenimentele climatice și de lucrările de mentenanță a sistemelor de transmisie. Conform celor mai recente date, Ungaria a înregistrat un preț mediu de 123 euro/MWh, urmată îndeaproape de România, cu un preț mediu de 119,6 euro/MWh.
Decuplarea piețelor energetice
Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a declarat că piața din estul Europei s-a decuplat de cea occidentală în această vară. Această situație a fost generată în principal de canicula care a afectat regiunea și de lucrările de mentenanță ce au avut loc în Ungaria. Cu toate acestea, se pare că aceste lucrări nu au afectat exporturile Ungariei către Ucraina, ci doar pe cele către România, precum și spre Bulgaria și Grecia.
Cererea de energie în Ucraina
Ucraina se confruntă cu o cerere crescută de energie electrică, din cauza atacurilor rusești care au vizat infrastructura energetică a țării. Aceste atacuri au dus la nefuncționarea mai multor centrale de producție cu capacitate mare. Totuși, ministrul Burduja a precizat că volumul de energie exportat de România către Ucraina nu este foarte mare, fără a oferi detalii precise în acest sens.
Impactul agresiunii rusești asupra pieței energetice
Întrebat despre cantitatea de energie exportată către Republica Moldova și Ucraina de la începutul caniculei, Burduja a menționat că, deși există o cerere mare în Ucraina, România nu exportă o cantitate semnificativă. El a subliniat că distrugerile cauzate de agresiunea militară rusă au afectat grav capacitatea de producție a unităților energetice ucrainene, care au fost scoase din funcțiune, totalizând aproximativ 9.000 MW.
Decizii comerciale în contextul cererii de energie
Burduja a adăugat că, în anumite momente de vârf de consum, Ucraina a ales să deconecteze anumiți consumatori pentru a nu importa întreaga cantitate necesară de energie electrică. Aceasta este o decizie comercială pe care Ucraina o ia în funcție de condițiile de pe piață.
Impactul asupra surselor de energie din România
Pe lângă exporturile de energie din România către Ucraina, importurile din Ungaria sunt de asemenea importante. În trecut, Ungaria furniza energie ieftină din surse regenerabile din Europa Occidentală, în special din Germania. Acum, România se confruntă cu o lipsă a acestor surse de energie ieftină, afectând astfel stabilitatea pieței energetice din regiune.
Creșterea importurilor de energie electrică în Ucraina
Ucraina a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor de energie electrică în luna iunie, atingând un nivel record ca urmare a impactului bombardamentelor rusești asupra capacităților sale de producție. În această perioadă, România și Ungaria au furnizat aproape 60% din necesarul de electricitate al Ucrainei.
Conform raportărilor, Ucraina și-a dublat importurile de electricitate, ajungând la peste 850 GWh în luna iunie, ceea ce reprezintă o creștere de 6% față de totalul importurilor din întreg anul precedent. Aceasta este cea mai mare cantitate de energie electrică importată lunar de Ucraina în ultimul deceniu, având în vedere că nu există date publice disponibile dinainte de anul 2014.
Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, când importurile erau de doar 43 GWh, volumul din iunie 2024 a fost de 20 de ori mai mare.
Sursele de energie electrică importată
În luna iunie, cel mai mare volum de energie electrică importat de Ucraina a provenit din Ungaria, totalizând 357,1 GWh, ceea ce reprezintă 42% din totalul importurilor. De asemenea, 297 GWh, adică 17% din fiecare din Slovacia și România, au contribuit la necesarul energetic al țării. În plus, Ucraina a importat 138,1 GWh (16%) din Polonia și 66,2 GWh (8%) din Republica Moldova.
