„Executivul a aprobat ieri (joi, n.r.), în şedinţă de Guvern, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ordonanţa de Urgenţă pentru reglementarea unor măsuri referitoare la unele proiecte de extindere şi schimbare a destinaţiei, conversia sau modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie a gazelor, pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, precum şi pentru modificarea alin. (3) al art. 291 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027, alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziţie justă”, se menţionează într-un comunicat al instituţiei, scrie Agerpres.
Conform sursei citate, investiţia se ridică la 1,18 miliarde de lei şi este finanţată din certificatele verzi încasate de Administraţia Fondului pentru Mediu. Beneficiarii proiectelor sunt administraţiile locale sau asociaţiile de administraţii locale, ale căror bugete nu permit suportarea cheltuielilor aferente finalizării acestor proiecte.
De asemenea, peste 190 sedii de şcoli, grădiniţe şi alte instituţii publice vor avea acces la gaze naturale.
„Mă bucur să dau veşti bune, de data aceasta pentru aproximativ 165.000 de români, ce vor fi branşaţi la reţeaua de gaze naturale. Vom finanţa din certificatele verzi pe care le încasăm la Administraţia Fondului pentru Mediu, proiecte de înfiinţare sau de extindere a reţelelor de gaze naturale în foarte multe comune, oraşe sau municipii. Pe lângă cei 165.000 de români la care mă refeream mai devreme, se adaugă 190 de şcoli, grădiniţe sau alte instituţii publice. Vor beneficia astfel 42 de comune şi două oraşe din 11 judeţe. Aşadar, mă bucur că reuşim să folosim banii din certificatele de gaze cu efect de seră pentru proiecte ce schimbă în bine comunităţile din România. Îmi imaginez cât de mare e diferenţa atunci când prin faţa casei trece reţeaua de gaze naturale. Asta ne ajută şi în legătură cu poluarea, pentru că nu mai folosim sobe, nu mai folosim combustibil solid, ne ajută şi la confort şi la căldura din case”, a afirmat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, citat în comunicat.
Judeţele care beneficiază de această investiţie sunt: Mehedinţi, Bacău, Harghita, Covasna, Constanţa, Bihor, Sibiu, Hunedoara, Călăraşi, Giurgiu şi Suceava.
Tot în şedinţa de Guvern de ieri, a fost adoptată Hotărârea de Guvern care prevede compensaţii pentru activităţile de acvacultură din ariile naturale protejate, precizează sursa citată.
Potrivit ministerului, este vorba de „Hotărârea de Guvern pentru aprobarea modalităţii de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor pentru activităţile de acvacultură din ariile naturale protejate, conform prevederilor restrictive din planurile de management ori din setul de măsuri de conservare instituite până la aprobarea planurilor de management”.
„Vom putea plăti începând de anul acesta o subvenţie de 100 de euro la fiecare hectar de luciu de apă, în fiecare an, pentru acele ferme piscicole care se află în arii naturale protejate şi care au anumite interdicţii. Domeniul piscicol e unul în care s-a investit foarte puţin, în care sprijinul din partea statului a fost destul de mic în ultimii 30 de ani şi, drept dovadă, avem foarte puţine ferme piscicole şi suntem nevoiţi să importăm cea mai mare cantitate din peştele pe care îl consumăm în România”, a declarat ministrul Mircea Fechet.
Prevederile acestei HG, iniţiată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, se aplică doar pentru terenurile pe care sunt amenajări piscicole aflate în cadrul ariilor naturale protejate.
„Valoarea compensaţiei se suportă de la bugetul de stat, de la o poziţie distinctă din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Mediu şi Arii Protejate, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, valoarea compensaţiei nu poate depăşi 30% din cifra de afaceri realizată de beneficiar, din activitatea de acvacultură sau conexe, în anul anterior.
„Se va asigura, astfel, gestionarea durabilă a amenajărilor piscicole supuse unor restricţii de mediu, impuse prin planurile de management sau de administratorii ariei naturale protejate în care se află amenajarea”, menţionează sursa citată.
