În jur de 4,03 milioane de români contribuie lună de lună în sistemul de pensii administrate privat, unde sunt obligați să cotizeze aproape toți angajații din România cu 4,75% din salariul brut. Cifra este mai jos de jumătate, comparativ cu numărul total al participanților, iar procentul nu a dat semne de îmbunătățire în ultimii ani, nici măcar în perioadele de boom economic sau de entuziasm politic ocazionat de alegeri, cum a fost 2024.
Pe finalul anului trecut, arată datele ASF, a scăzut și contribuția medie, după ce crescuse mai multe trimestre la rând. Concret, dacă în septembrie 2024 contribuția ajunsese la 383 de lei, în creștere cu peste 38% față de 31 decembrie 2023, la 31 decembrie 2024 contribuția medie ajunsese la doar 372 de lei, în scădere cu aproape 3% față de 30 septembrie 2024. De menționat că avansul contribuției medii în 2024 față de 2023 se datorează în cea mai mare parte majorării procentului din salariu care merge spre pensiile private, de la 3,75% la 4,75%, în timp ce scăderea din ultimul trimestru al anului trecut nu poate fi decât rezultatul scăderii veniturilor participanților.
De ce rămân nealimentate jumătate din conturile de pensie privată
Motivele pentru care doar jumătate din conturile participanților sunt alimentate sunt multiple, bună parte din ele ținând de angajatori, însă cert este că acei oameni ratează șansa unui venit suplimentar care le-ar putea face viața mai ușoară după pensionare.
Una dintre aceste cauze este migrația de pe piața muncii. În România, arată un studiu făcut de eJobs, tinerii născuți după 1995 își schimbă job-ul anual, în timp ce angajații născuți între 1980 și 1995 se mută, în medie, după doi ani și șapte luni.
Pentru că angajații cu vârsta peste 50 de ani sunt mult mai stabili (stau la locul de muncă 13 ani, în medie), numărul anilor petrecuți la un loc de muncă ajunge, ca medie pe țară, la aproximativ 4 ani, oricum sub media din Europa, însă nu cu mult. Categoria de vârstă peste 50 de ani nu este însă relevantă și pentru sistemul de pensii administrate privat, pentru că acești angajați aveau în momentul lansării sistemului (2008) peste 35 de ani, deci nu au fost obligați să adere la Pilonul II.
Așadar, rămân tinerii, unde perioada minimă petrecută la un loc de muncă este foarte redusă, așa cum arătam mai sus. În intervalul în care aceștia își caută un alt job sau chiar în perioada imediat de după angajare (având în vedere birocrația ridicată), contribuțiile în sistemul de pensii administrate privat sunt sistate.
Un alt motiv pentru care multe dintre conturi rămân nealimentate lună de lună este munca în străinătate. Pe perioada în care contributorul lucrează în afara țării, contul său nu mai este alimentat.
Nu în ultimul rând, este cunoscut faptul că, în România, munca la negru este la un nivel foarte ridicat, mai ales în condițiile în care munca este taxată masiv la noi în țară. Mai ales în cazul angajaților necalificați, patronii preferă să plătească „la plic”, pentru a evita taxele și contribuțiile. Pentru angajator, economia este substanțială, în condițiile în care taxarea totală ajunge la 45% din salariul brut, însă pentru angajat înseamnă o pensie mai mică atât la stat, cât și din sistemul privat. Acești angajați, deși au apucat să intre la un moment dat în sistem în baza unui contract legal de muncă, nu mai au conturile alimentate în perioadele în care lucrează „la negru”.
De asemenea, deși situația pare că s-a mai reglat față de perioada de început a sistemului, există încă probleme semnificative de natură tehnică. Nepotrivirile dintre datele înregistrate în sistemul Casei Naționale de Pensii și cele din sistemele administratorilor privați constituie un exemplu de probleme tehnice. Există, afirmă surse din piață, inclusiv cazuri în care unele conturi sunt trecute pe CNP-uri care nu există sau pe CNP-urile unor persoane decedate. Acestea apar și ele în statisticile privind numărul de conturi fără contribuție în ultima lună.
Cât au românii în conturi, la 17 ani de la lansarea sistemului de pensii private
ASF raportează trimestrial valoarea deținerilor medii ale participanților în sistemul de pensii administrate privat. La nivelul celui de-al treilea trimestru al anului trecut, această valoare era de 18.375 de lei, în creștere cu 25% față de perioada similară a anului trecut. Totuși, acest indicator își pierde din relevanță, în contextul în care nu doar că suma adunată depinde, evident, de perioada de cotizare (unii dintre participanți au intrat în sistem chiar de la început, în 2008, în timp ce alții au intrat pe parcurs), dar faptul că jumătate dintre participanți nu contribuie trase masiv în jos media. Mai relevante sunt datele anunțate periodic de Asociația pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR), care calculează contribuția defalcat, pe categorii. Conform sursei citate, peste 720.000 de participanți au în conturi peste 50.000 de lei. Sumele adunate de românii contributori la Pilonul II sunt influențate nu doar de contribuții ci și de randamentul obținut din plasare banilor în instrumente financiare (circa 70% în titluri de stat și restul în acțiuni listate la bursă, obligațiuni corporative și foasrte puțin în depozite bancare sau fonduri mutuale). Pe întreaga durată de funcționare (2008-2024), fondurile de pensii private din Pilonul 2 au înregistrat un randament mediu anual de 7,7%, mult superior ratei medii anuale a inflației de 4,4% din aceeași perioadă.
