BNR reduce dobânda cheie în urma scăderii inflației
Banca Națională a României a decis să reducă dobânda de politică monetară, motivată de tendința descendentă a inflației în prima parte a anului. Totuși, banca centrală atrage atenția asupra riscurilor semnificative generate de un deficit bugetar ridicat, în contextul creșterii salariilor și pensiilor. De asemenea, deficitul extern reprezintă un alt factor de risc, exercitând presiune asupra cursului de schimb, deși această tensiune este atenuată în prezent de intrările de fonduri europene.
Justificarea reducerii dobânzii
BNR a explicat că reducerea dobânzii cheie de la 6,75% la 6,5% în luna august se bazează pe prognozele care indică o continuare a scăderii inflației, estimată la 4% până la sfârșitul anului și la 3,4% până la finalul anului 2025. Această încetinire a inflației este anticipată să fie influențată de efecte statistice de bază și de factori din zona ofertei.
Influențele asupra inflației de bază
Inflația de bază, o variabilă urmărită atent de BNR, este așteptată să scadă mai mult decât prognoza din luna mai, datorită creșterii mai lente a prețurilor pentru mărfurile nealimentare și servicii, precum și din cauza importurilor care devin mai scumpe într-un ritm mai lent. De asemenea, scăderea așteptărilor inflaționiste contribuie la această tendință. Totuși, membrii Consiliului BNR au subliniat incertitudinile semnificative legate de evoluția prețurilor energiei și alimentelor, influențate de modificările legislative și de condițiile climatice nefavorabile din acest an.
Presiuni inflaționiste și perspective economice
BNR anticipează că presiunile inflaționiste generate de factorii fundamentali vor continua să se facă simțite în următorii doi ani, din cauza unui exces de cerere în economie. Creșterea semnificativă a costului forței de muncă, care se traduce prin creșteri salariale mai mari decât câștigurile de productivitate, reprezintă un alt factor inflaționist. Deși BNR se aștepta la o accelerare a economiei în trimestrul al doilea, datele disponibile au fost dezamăgitoare, situându-se sub așteptările pieței.
Previziuni optimiste pentru 2024
Membrii Consiliului BNR au convenit că este probabil o creștere economică mai solidă în trimestrele II și III din 2024, față de estimările anterioare, ceea ce ar putea duce la o ușoară creștere a cererii agregate. De asemenea, se preconizează o redresare treptată a dinamicii anuale a PIB-ului. Creșterea economică este considerată a fi alimentată în principal de consum și de formarea brută de capital fix, deși se estimează că investițiile vor frâna comparativ cu 2023. În schimb, exportul net ar putea afecta negativ creșterea economică.
Creșterea importurilor și impactul asupra deficitului de cont curent
Recent, banca centrală a subliniat că importurile au crescut mai rapid, ceea ce este corelat cu diferențele de ritm dintre consumul intern și cererea externă. În aceste condiții, deficitul de cont curent ar putea să își oprească corecția descendentă ca pondere în PIB în perioada 2024-2025, rămânând semnificativ peste standardele europene. Aceasta continuă să reprezinte o vulnerabilitate majoră, generând riscuri pentru inflație, pentru prima de risc suveran și, în final, pentru sustenabilitatea creșterii economice.
Deficitul bugetar și prognozele pentru anul curent
BNR a reiterat și avertismentele referitoare la deficitul bugetar, care depășește limita europeană de 3% din produsul intern brut. Conform execuției bugetare din primele șase luni, deficitul este de 3,6% din PIB, iar Consiliul Fiscal estimează că acesta ar putea ajunge la peste 7% la sfârșitul anului, cu riscul de a atinge chiar 8%. Ținta stabilită la începutul anului era de 5%.
Riscuri și incertitudini fiscale
Membrii Consiliului BNR au evidențiat incertitudinile și riscurile asociate politicii fiscale și a veniturilor, în contextul execuției bugetare din prima jumătate a anului, al dinamicii salariilor din sectorul public și al impactului noii legi a pensiilor. De asemenea, riscuri semnificative pot apărea din măsurile ce vor fi luate în viitor pentru corectarea deficitului, în cadrul planului fiscal-structural ce urmează a fi transmis Comisiei Europene, conform noului cadru de guvernanță economică al UE.
Impactul salariilor și al impozitelor
Salariile în sectorul public au crescut cu 17-19% anual în luna iunie, comparativ cu o medie de 12,5% pe economie. Totuși, BNR a observat o încetinire a creșterii salariale și o reducere a numărului de angajați din economie, deși ambele indicatori rămân la nivele ridicate. În plus, guvernul va implementa o recalculare a pensiilor de la 1 septembrie, ceea ce va duce la o creștere a cheltuielilor lunare cu peste 2 miliarde de lei.
BNR a atras atenția asupra pericolelor care decurg din aceste evoluții, subliniind necesitatea monitorizării atente a situației economice în contextul acestor modificări fiscale și structurale.
Riscurile pentru cursul de schimb al leului rămân ridicate
În contextul actual, riscurile care afectează comportamentul cursului de schimb al leului sunt considerate a fi la un nivel ridicat. Membrii Consiliului au subliniat că aceste riscuri sunt strâns legate de deficitele gemene, precum și de incertitudinile care vin odată cu procesul de consolidare fiscală. Aceste aspecte sunt amplificate de contextul electoral actual și de tensiunile geopolitice, dar și de deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore.
Pe termen scurt, atractivitatea relativă a plasamentelor în moneda națională va continua să aibă o influență semnificativă asupra cursului de schimb, iar acțiunile factorilor sezonieri ar putea să devină mai puțin relevante comparativ cu anii anteriori, conform aprecierilor unor membri ai Consiliului.
Importanța absorbției fondurilor UE
În această discuție, Banca Națională a României (BNR) a evidențiat absorbția fondurilor europene, inclusiv a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca fiind un element esențial pentru dezvoltarea României. Aceasta subliniază importanța acestor fonduri în contextul economic actual.
Perspectivele pentru BNR
BNR are programate încă două ședințe în acest an, în lunile octombrie și noiembrie. În cazul în care statisticile confirmă o creștere economică foarte slabă, analiștii anticipează că banca centrală ar putea lua măsuri de reducere a dobânzii.
