Provocările și Tendințele în Domeniul Inteligenței Artificiale
Conform datelor furnizate de Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală, cele mai multe cereri de brevet care implică inteligența artificială (IA) sunt înregistrate în sectoarele telecomunicațiilor, transportului și științelor medicale. Cu toate acestea, examinatorii acestor cereri se confruntă cu provocări semnificative înainte de a decide dacă o invenție care utilizează IA ar trebui să beneficieze de protecția brevetului.
Definirea Inteligenței Artificiale
Conceptul de inteligență artificială a fost menționat pentru prima dată în cadrul Proiectului de Cercetare de Vară de la Dartmouth, în 1956. Astăzi, IA este definită ca abilitatea unei mașini de a reproduce capacitățile umane, cum ar fi judecarea, învățarea, planificarea și creativitatea.
În sprijinul creativității, marile companii tehnologice investesc în programe bazate pe IA pentru a crea melodii, a scrie articole și chiar a realiza lucrări artistice.
Cresterea Cererilor de Brevet în Domeniul IA
De la prima utilizare a termenului inteligență artificială în 1956, au fost înregistrate aproximativ 340.000 de invenții legate de IA. Creșterea puterii computerelor și a tehnologiilor de comunicație facilitează compilarea și partajarea unor seturi mari și variate de date, deschizând astfel noi domenii pentru dezvoltarea tehnologică a inteligenței artificiale.
Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală a raportat o creștere anuală medie de 28% a cererilor de brevet care utilizează IA, cele mai multe fiind depuse în Statele Unite și China. De asemenea, doar 20% dintre cereri sunt înregistrate prin sistemul Organizației Mondiale pentru Proprietate Intelectuală, conform Acordului de Cooperare în domeniul brevetelor.
Provocări Legate de Drepturile de Proprietate
Examinatorii se confruntă cu numeroase provocări legate de drepturile de proprietate, etică, securitate, protecția datelor personale, superinteligenta, precum și înlocuirea oamenilor în diverse procese de muncă.
Tendințe în Reglementarea Inteligenței Artificiale
În ceea ce privește reglementarea legală a inteligenței artificiale, la nivel internațional, OECD a adoptat în 2019 o recomandare non-obligatorie pentru IA, iar UNESCO a adoptat, în 2021, recomandări privind etica în domeniul inteligenței artificiale. În prezent, Statele Unite au adoptat o abordare de reglementare minimă, cunoscută sub numele de abordarea laissez-faire pentru IA. Pe de altă parte, China a introdus în 2023 o legislație specifică pentru inteligența artificială generativă, menită să impună restricții companiilor care oferă aceste servicii consumatorilor finali, atât în ceea ce privește datele utilizate, cât și în privința produsului final.
Uniunea Europeană a făcut un pas înainte prin adoptarea așa-numitului AI Act, care are ca scop stabilirea unor limite (legale, etice și politice) în utilizarea sistemelor de inteligență artificială. În acest fel, Uniunea Europeană își propune să găsească un echilibru între reglementarea excesivă și abordarea laissez-faire într-un sistem de bunuri nemateriale.
Provocările reglementării inteligenței artificiale în domeniul proprietății intelectuale
Într-o lume în care reglementările sunt esențiale pentru avansul societății, absența acestora în ceea ce privește inteligența artificială poate afecta atât progresul tehnologic, cât și drepturile fundamentale ale cetățenilor. În Republica Macedonia de Nord, nu au fost făcute încă încercări de a reglementa legal utilizarea inteligenței artificiale.
Securitatea proprietății creațiilor generate de inteligența artificială
De la mijlocul anilor ’70, am asistat la utilizarea programelor de calculator în procesele creative. Totuși, provocarea pe care o întâmpinăm acum, din perspectiva dreptului proprietății intelectuale, este că un computer poate învăța din datele furnizate și poate evolua astfel încât să ia decizii autonome, generând astfel lucrări originale.
În mod tradițional, proprietatea asupra lucrărilor create de programele de calculator nu a fost contestată, deoarece acestea erau considerate simple instrumente care sprijină procesul creativ. În multe țări, este clar stipulat că doar lucrările realizate de oameni beneficiază de protecție legală în ceea ce privește proprietatea intelectuală.
Abordările actuale privind protecția lucrărilor generate de inteligența artificială
În prezent, există două abordări principale pentru a rezolva această problemă: refuzul protecției lucrărilor generate de inteligența artificială, neacceptându-i statutul de „autor” programului de calculator, sau atribuirea protecției legale creatorului programului respectiv. Aceste principii ar trebui să fie aplicate și în evaluarea cazurilor de încălcare a drepturilor, așa cum a confirmat recent și Curtea Europeană.
Importanța aplicării reglementărilor existente
Un aspect important de avut în vedere este aplicarea reglementărilor existente în soluționarea disputelor legate de inteligența artificială. Este evident că, în acest vid legislativ, juriștii vor fi nevoiți să aplice reglementările curente în analiza cazurilor de încălcare, evaluându-le pe baza principiilor fundamentale ale dreptului. Toate legile care reglementează așa-numitele ramuri moderne ale dreptului se bazează pe aceste principii. Totuși, nu trebuie exclusă posibilitatea ca unele dintre aceste principii stabilite să sufere modificări, în direcția relaxării standardelor privind atribuirea sau încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Cu toate acestea, este important de menționat că până acum nicio „nouă” tehnologie nu a reușit să reducă nivelul de protecție oferit de dreptul proprietății intelectuale, ceea ce subliniază importanța continuării protecției acestor drepturi.