Descoperirea petrolului în Norvegia și impactul asupra economiei
Norvegia a descoperit petrol în Marea Nordului în anii ’60, iar autoritățile au avut de decis ce să facă cu veniturile obținute din această resursă. Astfel, au înființat un Fond de pensii, iar primele contribuții au fost realizate în 1996. În prezent, Fondul Suveran al Norvegiei este cel mai mare din lume, având un capital de aproximativ 1.600 de miliarde de euro. Deși România a identificat un zăcământ semnificativ de gaze în Marea Neagră, strategia sa în gestionarea acestor resurse diferă considerabil de cea a Norvegiei.
Strategia Norvegiei în utilizarea veniturilor din petrol
În 1969, a fost descoperit unul dintre cele mai mari zăcăminte de petrol offshore la coasta Norvegiei. Această descoperire a avut un impact profund asupra economiei țării, care a început să beneficieze de venituri substanțiale din vânzările de petrol. Autoritățile norvegiene au înțeles de la început importanța utilizării prudente a acestor resurse, pentru a preveni dezechilibrele economice.
În 1990, Parlamentul Norvegian a adoptat o legislație care a stabilit fundamentele Fondului Global de Pensii al Guvernului, cunoscut internațional ca Fondul Suveran al Norvegiei. Primele contribuții la acest fond au fost realizate în 1996, iar strategia a fost de a investi exclusiv în străinătate, pentru a evita supraîncălzirea economiei interne. Norvegienii au considerat că, pe termen lung, petrolul se va epuiza, iar investițiile bine gândite vor asigura un viitor stabil economiei naționale.
Fondul Suveran al Norvegiei și impactul său global
Veniturile generate din producția de petrol și gaze au fost alocate fondului, însă, în timp, aceste surse au ajuns să reprezinte mai puțin de jumătate din capitalul acestuia. Cea mai mare parte a fondului provine din investiții în acțiuni, instrumente financiare cu venit fix, imobiliare și infrastructură pentru energie regenerabilă.
Fondul de Pensii al Guvernului, cunoscut și sub denumirea de Fondul Petrolului, dispune în prezent de active de aproximativ 1.600 de miliarde de euro și deține, în medie, 1,5% din toate companiile listate la nivel global, ceea ce îl transformă în cel mai mare fond suveran de investiții din lume. Aceasta se traduce în aproximativ 270.000 de euro pentru fiecare cetățean norvegian. Fondul are participații în aproximativ 9.000 de companii la nivel mondial și deține sute de clădiri în unele dintre cele mai importante orașe, generând venituri din chirii. De asemenea, beneficiază de un flux constant de venituri din împrumuturi acordate țărilor și companiilor.
Accesul Guvernului la Fond
Guvernul norvegian are acces limitat la Fond, având permisiunea de a cheltui doar o mică parte din acesta, care totuși reprezintă aproape 20% din bugetul național. Această strategie asigură o gestionare responsabilă a resurselor, în scopul protejării economiei pe termen lung.
Producția de energie solară și gestionarea fondului suveran
Peste o treime din energia totală generată la orele prânzului provine de la panourile fotovoltaice, care contribuie cu o cantitate similară celei produse de Nuclearelectrica și Hidroelectrica împreună. Există un consens politic semnificativ în legătură cu modul de gestionare a fondului suveran, subliniind importanța economisirii resurselor în prezent pentru a fi pregătiți pentru eventualele recesiuni și crize viitoare. Excedentele bugetare sunt direcționate către fond, în timp ce deficitele sunt acoperite din fond. Politicienii au stabilit o regulă fiscală care garantează că nu se vor cheltui mai mult decât randamentul anticipat al fondului, estimat în medie la aproximativ 3% pe an, fără a afecta capitalul fondului.
Investițiile Fondului Suveran al Norvegiei în România
Fondul suveran al Norvegiei deține participații semnificative în companii românești. La sfârșitul anului trecut, cea mai valoroasă deținere era la OMV Petrom, cu o valoare de 39,85 milioane de dolari, urmată de Hidroelectrica (12,49 milioane de dolari), Banca Transilvania (8,75 milioane de dolari) și Digi Communications (5,46 milioane de dolari). Investiția în OMV Petrom nu este întâmplătoare, având în vedere că aceasta companie este implicată în exploatarea celei mai mari resurse de gaze descoperite în România, în Marea Neagră, cunoscută sub numele de Neptun Deep.
Exploatarea resurselor din Marea Neagră
Discuțiile din spațiul public românesc despre profiturile pe care România le va obține din exploatarea Neptun Deep s-au concentrat aproape exclusiv pe impozitele pe care guvernul le va încasează din vânzarea gazelor. Astfel, statul român a adoptat o abordare diferită de cea norvegiană, focalizându-se doar pe alimentarea bugetului de stat. Aceasta este exact ceea ce politicienii nordici au dorit să evite.
Contribuția proiectului Neptun Deep
Abordarea exclusiv legată de bugetul general a determinat-o pe Christina Verchere, CEO-ul Petrom, să menționeze public că proiectul Neptun Deep va genera o contribuție de 20 miliarde de euro la bugetul de stat. Statul român deține un pachet semnificativ de acțiuni, având 21% din Petrom și 70% din Romgaz, ceea ce îi conferă o influență considerabilă asupra modului în care se desfășoară lucrurile în acest sector.
Modelul norvegian și adaptările românești
Există o idee de a replica modelul norvegian, dar aceasta nu s-a materializat fidel, ci a fost ajustată conform intereselor politice locale. În 2018, guvernul a emis o ordonanță de urgență semnată de Viorica Dăncilă și cabinetul său, OUG 100/2018, care, teoretic, a creat cadrul legal pentru înființarea unui fond similar. Totuși, ordonanța nu reflecta modelul norvegian, fiind axată pe numirile în conducerea fondului și pe utilizarea resurselor, mai degrabă decât pe un management sustenabil și pe economisirea capitalului.
Banii din Gazele din Marea Neagră: Opoziția și Soluțiile Propuse
Problema finanțării proiectelor interne cu veniturile generate de resursele din Marea Neagră a fost readusă în discuție de opoziție, în ciuda unei ordonanțe anterioare care a fost uitată. Una dintre propunerile avansate este ca toate câștigurile din exploatarea gazelor să fie direcționate către Pilonul 2 de pensii, administrat privat. Această soluție este considerată a fi la fel de îndepărtată de modelul norvegian ca și opțiunile anterioare.
Despre Perimetrul Neptun Deep
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră se întinde pe o suprafață de 7.500 km pătrați și se află la aproximativ 160 km de țărm, în ape cu adâncimi variind între 100 și 1.000 de metri.
Acordul Petrolier și Participanții
Acordul inițial pentru perimetrul Neptun Deep a fost semnat în anul 2000, având ca titulari compania franceză Elf Aquitaine (care ulterior a devenit Total) și Petrom, pe atunci în întregime deținută de statul român. În 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil.
În prezent, drepturile de explorare, exploatare și producție pentru perimetrul Neptun Deep sunt deținute de OMV Petrom și Romgaz, fiecare având o participație de 50%. OMV Petrom acționează ca operator al proiectului, iar forajul pentru prima sondă de explorare este planificat pentru anul viitor. Se estimează că prima producție de gaze naturale va începe în 2027.
Impactul Proiectului asupra României
Proiectul Neptun Deep ar putea transforma România în cel mai mare furnizor de gaze din Uniunea Europeană, iar durata sa estimată este de aproximativ două decenii. Producția anuală va atinge aproximativ 8 miliarde metri cubi în vârful său, echivalentul a aproximativ 140.000 bep/zi.
OMV Petrom se așteaptă la o rată internă a rentabilității (IRR) de minimum 12% pe întreaga perioadă de exploatare a acestui important proiect offshore, având în vedere un cost de producție de 3 dolari pe baril echivalent petrol și cheltuieli de capital de 5,5 dolari pe bep.
