Descoperă Târgoviște, Orașul lui Vlad Țepeș
Târgoviște, cunoscut și sub numele de orașul lui Vlad Țepeș, a fost un important centru economic, politic și cultural pe parcursul a aproape 300 de ani. Acest oraș fascinant, situat în inima Munteniei, a jucat un rol esențial în istoria Țării Românești. Dacă te afli în județul Dâmbovița, nu rata ocazia de a explora atracțiile turistice și frumusețile naturale din jur. O plimbare prin Târgoviște și excursiile în natură sunt experiențe memorabile.
Informații despre orașul Târgoviște
Târgoviște se află în partea central-sudică a României, la aproximativ 80 de kilometri de capitala București. Acesta este centrul județului Dâmbovița din punct de vedere economic și cultural. Conform datelor din 2011, orașul avea o populație de aproximativ 79.610 locuitori. Istoria Târgoviștei este una captivantă, iar săpăturile arheologice au arătat că zona a fost locuită încă din perioada neolitică.
Istoria și legendele orașului
Prima mențiune documentată a Târgoviștei datează din anul 1396, când Johann Schiltberger, un cruciat bavarez, a făcut referire la oraș în scrierile sale. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, Târgoviște a devenit reședința principală a Țării Românești, iar Curtea Domnească a fost refăcută, rămânând un simbol al puterii. Ruinele acestei curți pot fi admirate astăzi în jurul Turnului Chindiei, loc care a avut o importanță deosebită în istoria orașului.
Vlad Țepeș și impactul său asupra orașului
Vlad Țepeș, cunoscut și sub denumirea de Vlad Drăculea, a urcat pe tron în 1456 și a obținut o victorie importantă împotriva sultanului Mehmet II în 1462. În acea perioadă, a fost construit Turnul Chindiei, un simbol al orașului. Târgoviște a fost nu doar reședința domnească, ci și un important centru militar și economic. Vlad Țepeș a utilizat orașul ca bază pentru campaniile sale, implementând o guvernare autoritară și măsuri dure împotriva nobililor rebeli.
Atracțiile turistice ale Târgoviștei
Astăzi, Târgoviște este un oraș atractiv pentru turiști, având la dispoziție parcuri frumoase, precum Parcul Chindia și Parcul Mitropoliei, alături de numeroase obiective culturale interesante. Ruinele Curții Domnești și Turnul Chindiei continuă să fascineze vizitatorii din întreaga lume, care sunt atrași de legendele lui Vlad Țepeș și de istoria acestui oraș emblematic. Târgoviște și-a câștigat renumele de „Orașul lui Vlad Țepeș” nu doar datorită evenimentelor istorice, ci și prin păstrarea unei identități culturale unice legate de figura sa legendară.
Complexul Curtea Domnească
Ansamblul Curtea Domnească din Târgoviște a fost conceput ca un complex fortificat, având rolul de reședință și apărare pentru voievozii Țării Românești. Acest loc istoric este un simbol al puterii și tradiției, reprezentând un important punct de interes pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine istoria și cultura regiunii.
Evenimentele istorice și fortificațiile din Târgoviște
Târgoviște, un oraș cu o istorie bogată, a fost martorul unor evenimente semnificative în perioada domniilor lui Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. Săpăturile arheologice efectuate în zonă au dovedit că ansamblul fortificat a existat în timpul lui Mircea cel Bătrân. Un document emis de fiul său, Mihail I, între anii 1417-1418, menționează reședința voievodală protejată de ziduri.
În acele timpuri, aici se găseau prima biserică-paraclis, o clădire, un zid defensiv cunoscut sub numele de curtină și rămășițe ale unei palisade de dimensiuni reduse. Aproape 50 de ani mai târziu, fortificațiile au început să se dezvolte și să se extindă, cel mai probabil datorită lui Vlad Țepeș. Aceste lucrări s-au desfășurat în două etape: prima a fost inițiată de Vlad Dracul, care a refăcut și extins fortificațiile, iar a doua a fost condusă de Vlad Țepeș, care a adăugat clădiri și turnuri suplimentare.
Extinderea fortificațiilor și dezvoltarea ansamblului
La sfârșitul secolului al XV-lea, a fost finalizată o porțiune de aproximativ 20 de metri din ziduri, care era încheiată cu un turn de observație. O nouă etapă de extindere a avut loc la finalul secolului al XVI-lea, sub domnia lui Petru Cercel. Totuși, perioada de maximă dezvoltare a fortificațiilor a fost atinsă sub conducerea lui Matei Basarab, care a dublat grosimea zidurilor, a reabilitat șanțul de apărare și a consolidat întregul complex.
Îmbunătățiri semnificative au fost aduse clădirilor interioare în timpul domniei lui Constantin Cârnul, iar mai târziu, în timpul lui Constantin Brâncoveanu, ansamblul a beneficiat de o reconfigurare importantă. În interiorul fortificațiilor se aflau Palatul domnesc, Turnul Chindiei, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Mare Domnească, biserica-paraclis veche, grădinile Palatului, Baia domnească, Casa Bălașa și Foișorul.
Turnul Chindiei – simbol al Târgoviștei
Turnul Chindiei, construit în secolul al XV-lea, face parte din Curtea Domnească și a fost ridicat de Vlad Țepeș în timpul celei de-a doua sale domnii. Rolul său principal a fost de apărare, adăpostind turnul de pază și tezaurul, care trebuiau protejate cu strășnicie. Astăzi, acest turn are o înălțime de 27 de metri și un diametru de 9 metri.
Turnul a fost complet restaurat începând cu 1847, având forma actuală datorată domnitorului Gheorghe Bibescu, care l-a înălțat cu 5 metri față de construcția inițială. Este un loc de vizitat pentru toți cei care ajung în Târgoviște și reprezintă un simbol al orașului. Acesta este clasificat ca monument istoric, iar în interiorul său se pot admira expoziții de documente, arme și obiecte care au aparținut lui Vlad Țepeș.
Inițial, turnul avea două etaje, accesibile printr-un pod mobil de la primul nivel al unei clădiri adiacente. Totuși, detaliile precise ale formei sale inițiale rămân necunoscute.
Palatul Domnesc – o reședință regală
Palatul Domnesc, parte integrantă a Curții Domnești, este considerat prima construcție care a putut servi drept reședință domnească. Ridicat în jurul anului 1400 de Mircea cel Bătrân, din palat a rămas doar fundația beciului, construită din piatră de râu. Accesul se făcea pe latura de nord, iar în timpul lui Vlad Dracul s-au realizat lucrări de extindere semnificative.
Aceste lucrări au fost finalizate până în 1440, iar noul palat a fost construit pe una dintre laturile zidului de incintă, cu o pivniță foarte bine conservată. În anul 1584, Petru Cercel a încheiat o amplă campanie de restaurare a palatului existent, iar în sudul acestuia a construit un alt palat mai mare, cu trei etaje.
Refacerea și Transformarea Curții Domnești
Recent, subsolul a fost extins, facilitând astfel conexiunea între cele două clădiri principale. La parterul noii structuri, care dispune de zece camere, au fost amenajate birourile administrative ale domnitorului, alături de încăperi adiacente. Etajele superioare sunt dedicate dormitoarelor familiei regale, accesibile printr-o scară exterioară. Odată cu domnia lui Matei Basarab, palatul a intrat într-o nouă etapă de renovare și schimbări semnificative. Totuși, reconstrucția a fost sever afectată de evenimentele nefericite din perioada 1559-1560, când domnitorul Gheorghe Ghica a dispus demolarea fortificațiilor și a unor părți din palat.
Biserica Domnească Mare
Biserica Domnească Mare a fost construită de domnitorul Petru Cercel, în contextul lucrărilor de reabilitare a Curții Domnești. Aceasta a suferit daune considerabile în timpul campaniei din 1595, care a afectat mai multe clădiri din oraș. Structura bisericii este compusă din trei părți: exteriorul, pronaosul și naosul principal. Biserica dispune de o cupolă, inspirată de bisericile de tip cruce greacă. Constantin Brâncoveanu a realizat o renovare parțială a palatului și a inclus o lojă care făcea legătura cu Biserica Mare. În 1803, un cutremur devastator a afectat grav biserica, iar în 1892, Comisia Monumentelor Istorice a inclus-o pe lista monumentelor ce necesitau restaurare. Lucrările de restaurare au început în 1907, modificând turlele și fațadele. Ultimele renovări au fost efectuate în 1961.
Biserica Domnească Mică – Sfânta Vineri
Biserica Sfânta Vineri este recunoscută ca unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din România, fiind singurul monument din mijlocul secolului al XV-lea care a supraviețuit. Construită în această perioadă, a fost restaurată în 1519 de un clucer. Situată în colțul de nord-vest al celei de-a doua curți a Curții Domnești, biserica este menționată documentar în prima parte a secolului XVII, în timpul domniei lui Alexandru Mircea Voievod. Forma sa este de navă, iar absidele laterale se remarcă prin lățimea și lungimea lor neobișnuită.
Băile Curții Domnești
În complexul Curții Domnești exista și o baie, care se află în ruine în partea estică a clădirilor. Construită în timpul domniei lui Matei Basarab, aceasta era formată din trei încăperi consecutive: vestiarul, camera de baie și, în sud, o încăpere separată unde se găsea cazanul pentru fierberea apei. Este probabil că alimentarea cu apă a băii provenea dintr-un rezervor situat în apropierea fațadei nordice a clădirii. Accesul dinspre casele domnești către baie se realiza printr-o scară din lemn.
Intrarea în Curtea Domnească
Intrarea în Curtea Domnească se face printr-un turn de poartă, care include și un corp de gardă. La intrare, vizitatorii pot observa obiectivele turistice disponibile în interior. O arcadă impunătoare te întâmpină, având sub ea Turnul-clopotniță, construit în 1584. Poarta din sud și turnul cu clopotniță formează un tunel de trecere, unde este amplasată o placă memorială cu numele și anii de domnie ai tuturor domnitorilor care au locuit în acest loc.
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești se află chiar lângă poarta principală, pe latura de sud-est a Curții Domnești. Acesta este găzduit în Casa…
„`html
Reconstrucția unei Clădiri Istorice
O splendidă clădire, cunoscută sub numele de Aramă, a fost reconstruită complet, având o istorie fascinantă. În trecut, pe acest loc se afla o casă egumenească, iar la începutul secolului XX, clădirea a fost transformată într-un internat școlar privat. Ulterior, a servit ca sediu pentru poliția locală și, pe parcursul Primului Război Mondial, a fost utilizată de comandamentul german. La parterul acestei clădiri se găsește Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești, un loc unde vizitatorii pot explora primele forme de scriere și suporturile utilizate în trecut.
Casa Domniței Bălașa
Localizată în estul zidului de incintă al Curții Domnești, Casa Domniței Bălașa a fost ridicată în anul 1656, la inițiativa doamnei Bălașa, soția lui Constantin Șerban Cârnu. Această clădire a fost destinată inițial ca loc de îngrijire pentru bolnavi, însă în timp a fost transformată în instituție de învățământ. Casa dispune de patru camere dispuse pe un singur nivel, separate prin două culoare, și reprezintă un monument deosebit de interesant și cochet.
Obiective de Vizitat în Târgoviște
Dacă te afli în Târgoviște, nu rata ocazia de a explora și alte atracții naturale și culturale, cum ar fi Muzeul Național al Poliției, grădina Zoologică sau Mănăstirea Dealu, locuri ce merită atenția vizitatorilor.
Poarta Bucureștilor
Una dintre atracțiile importante ale orașului este Poarta Bucureștilor, una dintre cele patru intrări în vechea Cetate de Scaun din secolul al XVI-lea. Monumentul a fost restaurat în anii ’90 și are o semnificație deosebită pentru istoria celor 33 de voievozi. Clădirea cuprinde încăperi la subsol, parter și două etaje. Conform declarațiilor istoricului George Coandă, Poarta a fost denumită astfel dintr-o confuzie a fostului primar Theodor Bâte, având în vedere că se află în direcția de ieșire din Târgoviște spre București. Inițial, a fost cunoscută sub numele de Poarta Buzăului sau Poarta Sudului, fiind construită în a doua parte a secolului XVII, în timpul domniei lui Matei Basarab.
Grădina Zoologică Târgoviște
Așezată pe partea nordică a Parcului Chindia, Grădina Zoologică din Târgoviște se întinde pe o suprafață de 4 hectare, fiind un loc ideal pentru o plimbare relaxantă alături de copii. Această grădină zoologică adăpostește o varietate de specii de păsări și animale din întreaga lume, inclusiv specii pe cale de dispariție. Tarifele de acces sunt de 8 lei pentru adulți și 4 lei pentru copii cu vârsta de peste 3 ani.
Muzeul Național al Poliției
Acest muzeu este singurul de acest fel din România și se află în apropierea Curții Domnești, în aceeași incintă cu Muzeul de Artă și Muzeul de Istorie. Clădirea este un important monument arhitectural, construit pe locul fostei „Case a coconilor”, ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1701. Aici poți descoperi evoluția Poliției Române, circuitul începând cu sala dedicată Agiei, prima instituție polițienească din țară, unde sunt expuse uniforme, arme și documente ce ilustrează bogata istorie a poliției.
Mănăstirea Stelea
Mănăstirea Stelea este un alt obiectiv important ce merită vizitat, aducând un plus de spiritualitate și istorie orașului Târgoviște. Aceasta reflectă arhitectura și tradițiile religioase ale vremii, fiind un loc de reculegere și cunoaștere.
„`
Mănăstirea Stelea: O Bijuterie a Patrimoniului Ortodox
Mănăstirea Stelea este un lăcaș de cult ortodox dedicat călugărilor, cu o istorie ce se întinde pe parcursul secolelor XV și XVI. Construită inițial de un negustor pe nume Stelea, această mănăstire a fost recunoscută ca monument istoric, fiind un important obiectiv cultural.
Ansamblul mănăstiresc cuprinde mai multe elemente arhitecturale deosebite, printre care se numără Biserica Învierea Domnului, Casa egumenească, cunoscută și sub denumirea de Casa Nifon, precum și Beciul primei case egumenești. De asemenea, mănăstirea dispune de un corp de chilii, ziduri de incintă, un turn clopotniță și un corp de poartă, toate acestea contribuind la frumusețea și valoarea istorică a locului.
Mănăstirea Dealu: O Oază de Liniște
Situată pe un deal din apropierea orașului Târgoviște, Mănăstirea Dealu este un lăcaș de cult dedicat maicilor, fiind un loc deosebit de vizitat de turiști. Aici, vizitatorii pot simți atmosfera de liniște și se pot bucura de peisajele naturale încântătoare care înconjoară mănăstirea.
Un moment istoric important asociat cu această mănăstire este jurământul de supunere depus de Mihai Viteazul în anul 1598, în fața împăratului Rudolf al II-lea. De asemenea, între anii 1912 și 1940, mănăstirea a găzduit Liceul Militar Nicolae Filipescu, unde au studiat personalități marcante, precum Corneliu Zelea Codreanu și principele moștenitor Mihai al României.
Concluzie
Mănăstirile Stelea și Dealu nu sunt doar locuri de cult, ci și importante repere istorice și culturale ale României. Fiecare dintre ele oferă vizitatorilor nu doar un refugiu spiritual, ci și o oportunitate de a explora trecutul bogat al țării.
