Consumul exploziv și încetinirea PIB-ului în România
Economistul Radu Crăciun subliniază faptul că România se confruntă cu o situație economică paradoxală: un consum extrem de ridicat, dar cu un PIB care dă semne clare de încetinire. O parte semnificativă din această explozie a consumului se reflectă în importuri, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a românilor este direcționată către servicii turistice externe, care nu contribuie la PIB-ul național. Această tendință se poate observa și în cazul altor bunuri și servicii.
Creșterea vânzărilor cu amănuntul în România
Consumul în România rămâne alert, fiind considerat cel mai dinamic din întreaga regiune. Conform unor analize recente, vânzările cu amănuntul în România au crescut mai repede comparativ cu alte țări din zonă, unde se observă semne de încetinire. Această discrepanță în evoluție nu este surprinzătoare, având în vedere că este susținută de creșterea constantă a salariilor și de expansiunea creditului de consum.
Creșterea salariilor și impactul asupra economiei
Conform celor mai recente date statistice, salariul mediu pe economie a crescut cu peste 12% în termeni nominali, o valoare care depășește de două ori rata inflației. Această tendință s-a intensificat în ultimele 12 luni, chiar dacă inflația a scăzut. Creșterile salariale rămân ridicate, iar câștigurile de productivitate nu reușesc să susțină acest trend.
Provocările din sectorul public
Creșterea salariilor este semnificativă în sectorul public, unde salariile au crescut cu 18,3% anual. Aceasta ridică îngrijorări din două perspective: în primul rând, este susținută de o politică fiscală bazată pe deficite mari, care pot conduce la o îndatorare nesustenabilă a țării. În al doilea rând, salariile mari și angajările din sectorul public generează o piață a muncii strânsă, cu o cerere care depășește oferta.
Presiunea asupra sectorului privat
Acest context nu poate decât să genereze o presiune constantă asupra salariilor, limitând capacitatea sectorului privat de a oferi resurse. Această supraincălzire a consumului și a pieței muncii reprezintă o preocupare majoră pentru bănci centrale importante, precum Fed sau BCE. Chiar și cu o scădere a inflației, contextul economic rămâne esențial pentru evaluarea stabilității economice.
Cerc vicios salarii-consum și riscurile inflației
Un cerc vicios al salariilor și consumului poate conduce la o reinflamare a inflației. Astfel, bănci centrale nu se concentrează doar pe evoluția inflației, ci și pe „boala” care generează aceste presiuni inflaționiste. În acest context, Banca Națională a României (BNR) a decis să reducă dobânda de referință, surprinzând o parte dintre observatorii pieței, care se așteptau la menținerea acesteia. Această decizie este semnificativă deoarece BNR nu a început recent relaxarea politicii monetare, ci a inițiat-o cu un an în urmă.
Impactul dobânzilor pe piața interbancară
Dobânzile de pe piața interbancară s-au decuplat de dobânda de politică monetară, care a rămas constantă. Ratele ROBID și ROBOR sunt cele care determină dobânzile practicate de băncile comerciale. Excesul de lichiditate generat de BNR în ultimul an a condus la o scădere continuă a dobânzilor interbancare, în ciuda menținerii neschimbate a dobânzii de referință. În acest context, se observă o creștere accelerată a creditului de consum, care reflectă condiții favorabile pe piața monetară, independent de dobânda de referință.
Decizia de relaxare a politicii monetare
Este justificată decizia de relaxare a politicii monetare? Dacă ne raportăm la relaxarea reală, începută acum un an, aceasta pare a fi prematură, având în vedere creșterea finanțării consumului. Dacă ne referim la relaxarea formală actuală, este important să analizăm atât piața muncii, cât și creșterea economică. Aici se evidențiază un paradox: consumul continuă să crească, în timp ce PIB-ul dă semne de încetinire.
Deficitul comercial și impactul asupra PIB-ului
Stabilitatea cursului de schimb, însoțită de creșteri salariale, stimulează cererea de bunuri de import, în condițiile în care economia românească nu poate susține acest ritm. Această situație este reflectată în creșterea deficitului comercial, care accelerează importurile. Totuși, creșterea deficitului comercial are un efect negativ asupra PIB-ului, ceea ce explică de ce acesta nu mai reflectă suficient creșterea consumului. Astfel, consumul din România devine tot mai prezent în PIB-ul altor economii.
Impactul consumului și al inflației asupra economiei românești
Recent, analiza economiei românești a evidențiat efectele benefice ale scăderii unei părți a consumului în importuri asupra inflației, în ciuda creșterilor salariale și a creditului de consum. Stabilitatea surprinzătoare a cursului valutar, în ciuda diferențelor semnificative de inflație dintre România și zona euro, a acționat ca un factor de stabilizare, chiar dacă aceasta a dus la o supraevaluare a leului. Un exemplu relevant este balanța serviciilor turistice, menționată recent de Guvernator.
Consumul depășește capacitatea economiei locale
În prezent, consumul este considerabil mai mare decât ceea ce economia locală poate produce. Deși salariile continuă să crească, ritmul acestei creșteri a început să încetinească. Potrivit datelor din 2023, românii au cheltuit pentru servicii turistice externe suma de 8,6 miliarde de euro, cu 60% mai mult decât în 2019, anul premergător pandemiei. Această tendință de creștere se menține și în 2024, cu un avans de 33% în primele șase luni ale anului.
Importurile de servicii turistice și impactul asupra PIB-ului
Această situație reflectă faptul că puterea de cumpărare a românilor este utilizată pentru importuri de servicii turistice, care nu contribuie deloc la PIB-ul României. Aceasta este o tendință care poate fi observată și în cazul altor bunuri și servicii. În prezent, nici politica fiscală, nici cea monetară nu sunt restrictive, ceea ce face ca consumul să rămână mult peste capacitatea de producție a economiei locale. De asemenea, leul este suprapreciat, în contextul intrărilor semnificative de fonduri din PNRR, care nu reflectă valoarea reală a monedei în schimburile internaționale.
Deficitul de cont curent și soluțiile necesare
Investițiile străine directe acoperă doar 27% din deficitul de cont curent, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri corecte. Soluțiile propuse nu sunt populare, dar atât Banca Națională a României, cât și guvernul trebuie să adopte măsuri stricte pentru a reduce consumul excesiv. Aceasta ar putea însemna accelerarea micșorării deficitului bugetar, stoparea creșterilor salariale în sectorul bugetar și eliberarea resurselor umane din sectorul public pentru a reduce deficitul din sectorul privat.
Politici monetare și creșterea economică
O politică monetară restrictivă este esențială pentru a limita creșterea creditului de consum. Odată cu scăderea cererii de consum și a presiunilor inflaționiste, este necesară o ajustare graduală a cursului valutar, pentru a reflecta mai corect echilibrul fluxurilor comerciale și de capital. De asemenea, este crucială alocarea de resurse pentru a crește potențialul de dezvoltare al economiei, prin formarea unei forțe de muncă calificate, dezvoltarea infrastructurii și atragerea de capital.
Aceste măsuri sunt singura cale de a evita stagnarea economică sau, mai grav, recesiunea. Continuând să alimentăm consumul fără restricții, nu vom face decât să asigurăm prosperitatea altora și să ne păcălim propriile iluzii.
