Seceta afectează agricultura din Balcani
Rastislav Pucovski, un fermier din Backi Petrovac, nordul Serbiei, arată un pumn de boabe de soia uscate, comparabile ca mărime cu boabele de piper. Solul fermei sale este afectat de lipsa precipitațiilor, ceea ce a dus la uscarea porumbului și a soiei. „Totul este complet uscat. Nu știu cum vom vinde ce vom strânge”, a declarat Pucovski, în vârstă de 48 de ani.
Serbia, la fel ca restul țărilor din Balcani, se confruntă cu cea mai călduroasă vară din istorie, cu temperaturi care au depășit 40 de grade Celsius din cauza repetatelor valuri de căldură. Această căldură, însoțită de secetă, a pus presiune pe rețelele energetice deja fragile din regiune, a redus rezervele de apă și a afectat grav culturile agricole.
Cu toate acestea, viticultorii din Balcani ar putea beneficia de pe urma acestor condiții meteorologice, deoarece vremea secetoasă a dus la o creștere a concentrației de zahăr din struguri. În contrast, culturile de porumb, soia, floarea-soarelui și unele legume sunt devastate, conform fermierilor. Agricultura reprezintă aproximativ 6% din Produsul Intern Brut al Serbiei, iar estimările preliminare sugerează o scădere a producției de porumb cu până la 20% pe hectar.
Una dintre principalele probleme este lipsa accesului la apă. De-a lungul istoriei, Serbia a beneficiat de ploi abundente, iar doar 1,4% din suprafața agricolă este irigată, conform datelor Institutului Național de Statistică. Analistul Branislav Gulan estimează că pentru a ajunge la media globală de 17% din suprafața agricolă irigată, Serbia ar avea nevoie de investiții de sute de milioane de euro. De asemenea, Gulan preconizează că veniturile fermierilor vor fi cu aproximativ 500 de milioane de euro mai mici din cauza secetei în acest an.
În Bosnia-Herțegovina, se estimează că producția de porumb pe hectar ar putea scădea la jumătate, ajungând la 4,5-5 tone, conform expertului Dragan Mandic de la Institutul pentru Agricultură. Fermierul Dejan Jovanovic din regiunea Bijeljina a declarat că porumbul său a fost afectat grav: „Frunzele porumbului sunt de culoare albă, iar boabele sunt minuscule”.
Seceta a avut un impact semnificativ asupra culesului viilor din Balcani în acest an, producătorii fiind nevoiți să culeagă strugurii mai devreme decât de obicei. Deși unele recolte vor fi mai reduse cantitativ, calitatea acestora va fi mai bună, afirmă viticultorii. În regiunea Ilok din estul Croației, viticultorii au început să culeagă strugurii pe timpul nopții pentru a evita fermentarea rapidă a acestora. „Este mai bine să îi recoltăm noaptea, pentru că nu este atât de cald”, explică Darko Sili, în timp ce conduce un utilaj de recoltat struguri.
Culesul din acest an se va termina cu aproape o lună mai devreme decât de obicei, iar producția ar putea fi cu până la 30% mai mică din cauza secetei, conform purtătoarei de cuvânt Vesna Stajner de la podgoria Ilocki Podrumi. În Kosovo, culesul viilor a început în august, cu o lună mai devreme decât anul trecut, iar proprietarii de vii întâmpină dificultăți în a găsi culegători atât de devreme în sezon.
Recoltă timpurie de struguri în anul 2023
Nebi Duraj, responsabil la podgoria Stone Castle din apropierea orașului Rahovec, afirmă că „nici măcar străbunicii noștri nu își amintesc ca strugurii să fie culeși atât de devreme”. Totuși, există și o parte pozitivă a acestei situații. Un culegător în vârstă de 60 de ani descrie experiența gustării strugurilor albi, spunând că „este ca și cum ai mânca zahăr”.
Duraj subliniază că, datorită conținutului ridicat de zahăr din struguri, calitatea vinului din acest an va fi superioară, deoarece zahărul se transformă în alcool. „În următorii ani, atunci când veți căuta un vin, cereți unul din 2024”, recomandă Nebi Duraj, sugerând că vinurile viitoare vor fi deosebit de apreciate.
