Revizuirea Relațiilor Comerciale dintre Elveția și China
În 2013, numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri elvețian au călătorit la Beijing pentru a participa la semnarea unui acord de liber schimb între Elveția și China, celebrând succesul cu șampanie. Pactul, care a intrat în vigoare un an mai târziu, a fost considerat, în acel moment, de un raport al „PricewaterhouseCoopers”, ca o realizare semnificativă ce „transformă peisajul comercial internațional” și ar putea contribui la „reindustrializarea Elveției”. Astăzi, la zece ani de la semnare, acordul urmează să fie reînnoit, dar entuziasmul de altădată a dispărut, reflectând o realitate geopolitică schimbată, marcată de competiția dintre Statele Unite și China. Analiștii se întreabă chiar dacă discuțiile vor duce la rezultate concrete.
Provocările pentru Elveția
Îngrijorările legate de viitorul acestui acord comercial subliniază poziția precariousă a Elveției, prinsă între puterile globale în conflict, ceea ce afectează tradiționala sa independență în diverse domenii, de la neutralitate la eforturile economice autonome. Măsurile luate de Washington pentru a restricționa accesul companiilor chineze la tehnologii moderne și eforturile Uniunii Europene de a urma exemplul american pun companiile elvețiene în dificultate.
Impactul asupra companiilor elvețiene
Gigantul industrial elvețian ABB, cu sediul în Zürich, a fost supus unei analize riguroase în urma unor îngrijorări formulate de o comisie din Congresul american, referitoare la posibile „riscuri pentru securitatea cibernetică, amenințări la adresa informațiilor externe și vulnerabilități în lanțurile de aprovizionare”, legate de colaborarea cu companii de stat din China pentru furnizarea de macarale pentru porturile americane. ABB a răspuns cu atenție la întrebările comisiei.
Sectorul farmaceutic și biotehnologic
Industria farmaceutică elvețiană, împreună cu sectorul biotehnologic, observă cu nervozitate noile reglementări din Statele Unite, care ar putea limita oportunitățile de colaborare cu China. Recent, Elveția a fost din nou supusă presiunilor, de această dată din partea partenerilor occidentali, pentru refuzul de a permite livrări de arme către Ucraina în apărarea împotriva invaziei ruse și pentru neglijarea sancțiunilor impuse Moscovei. Faptul că Berna a aderat la acțiunile punitive ale puterilor occidentale a fost perceput de mulți elvețieni ca fiind, de facto, sfârșitul principiului de neutralitate al țării.
Relațiile cu China
Relațiile Elveției cu Beijingul sunt, de asemenea, complexe. China a eliminat vizele pentru turiștii elvețieni și pentru călătoriile de afaceri în luna ianuarie, când premierul chinez Li Qiang a vizitat Elveția și a pus bazele unui memorandum de înțelegere pentru modernizarea acordului de liber schimb. Cu toate acestea, China a refuzat să participe la negocierile de pace pentru Ucraina, organizate în luna iunie cu medierea Bernei.
Impactul pe piața financiară
Între timp, Syngenta Group, gigantul elvețian din domeniul agrochimical, deținut de Sinochem Holding Corp. din China, a retras o cerere de ofertă publică inițială de 9 miliarde de dolari în Shanghai, invocând riscurile de reglementare pentru companiile străine în China. În ciuda eforturilor altor țări de a-și restricționa relațiile comerciale cu Beijingul, exporturile elvețiene către China – în principal de mașini, produse farmaceutice și ceasuri – depășesc volumele comerciale ale Statelor Unite și Uniunii Europene, crescând cu trei sferturi de la semnarea acordului comercial. Comparativ, în aceeași perioadă, creșterea exporturilor către UE a fost de 54%, iar către SUA de 20%, conform datelor furnizate de autoritățile vamale elvețiene.
Îngrijorările privind tehnologia și relațiile comerciale între Statele Unite și China
Potrivit lui Jean-Philippe Kol, adjunctul directorului Asociației elvețiene pentru inginerie și electrotehnică Swissmem, Washingtonul ar putea într-o zi să decidă suspendarea transferului de tehnologie. Kol a declarat că o astfel de decizie ar fi „catastrofală”, mai ales dacă companiile ar fi nevoite să aleagă între Statele Unite și China. El a subliniat că retragerea din China ar fi imposibilă și ar echivala cu o „amputare parțială” a afacerilor lor.
Guvernul elvețian caută să mențină relații bune cu Beijingul, dar se confruntă cu o creștere a opoziției interne și a criticilor, alimentate de informații despre presupusul amestec chinezesc. În ultimul său raport anual, Serviciul de Informații Federale al Elveției a afirmat că „este foarte posibil ca serviciile de informații chineze să profite mai activ de surse nediplomatice decât cele ruse”, implicând persoane care activează ca cercetători, jurnaliști sau oameni de afaceri.
Ambasada Chinei la Berna a respins aceste insinuări, afirmând că „cele mai recente rapoarte despre așa-numiții spioni chinezi în Elveția sunt invenții menite să discrediteze și să dăuneze Chinei”. De asemenea, diplomația chineză a adăugat că Beijingul dezvoltă o cooperare reciproc avantajoasă cu Elveția, respectând legile și reglementările în vigoare.
Pozitia Elveției față de sancțiunile internaționale
În 2022, guvernul elvețian a decis, în cadrul unor întâlniri private, să nu se alăture sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Chinei, ca urmare a acuzațiilor de încălcare a drepturilor omului în rândul uigurilor din provincia Xinjiang. Recent, Elveția s-a pronunțat împotriva extinderii actualei sale strategii față de gigantul asiatic, care va expira la sfârșitul anului 2024. În ambele cazuri, parlamentarii au criticat guvernul pentru abordarea sa conciliantă, care pare să evite consecințele economice.
Simona Grano, expertă în China la Universitatea din Zurich, afirmă că „Elveția continuă să trăiască cu concepții învechite, crezând că poate continua să își desfășoare propria politică externă și să urmeze o cale de mijloc, în care domeniul economic nu este influențat de problemele politice sau de geopolitică”. În practică, o astfel de abordare pare imposibilă, deoarece Washingtonul își extinde controlul asupra exporturilor către Beijing și le impune partenerilor săi restricții privind tehnologiile.
Impactul protecționismului american asupra sectorului farmaceutic elvețian
Acest lucru înseamnă că, după alegerile prezidențiale din Statele Unite din noiembrie, nu va exista milă pentru Elveția sau pentru alte țări. Următoarea etapă a protecționismului american se va concentra asupra sectorului chimic și farmaceutic, care reprezintă aproape 50% din exporturile elvețiene, în valoare de 157 miliarde de dolari. Legea privind biosecuritatea (Biosecure Act) se află în prezent în Congres și prevede interdicția ca agențiile guvernamentale să colaboreze cu firmele chineze de biotehnologie în numele securității naționale.
Statele Unite rămân cea mai importantă piață de export pentru companiile farmaceutice elvețiene, dar firmele chineze au un rol cheie în lanțurile de aprovizionare, de la studiile preclinice până la licențiere. Această interdependență este un semnal de alarmă pentru legislatorii americani și a devenit și mai provocatoare după ce una dintre principalele companii chineze de biotehnologie, menționată în legislație (Wuxi AppTec Co., cu sediul în Shanghai), și-a deschis o filială în Elveția.
În replică, ambasada chineză a acuzat Statele Unite că „depășesc din ce în ce mai mult limitele conceptului de securitate națională”, ceea ce „încalcă grav” principiile economiei de piață și ale concurenței loiale. Michael Altorfer, directorul executiv al Asociației elvețiene de biotehnologie, a declarat că această lege…
Noua etapă a protecționismului în America
Elveția are o istorie îndelungată de relații cu China, fiind prima țară vestică care a recunoscut Republica Populară Chineză în perioada lui Mao Zedong, în anul 1950. Trei decenii mai târziu, producătorul de ascensoare Schindler Holding devine prima companie vestică care a înființat un joint venture cu o întreprindere de stat chineză.
Totuși, noua realitate geopolitică schimbă perspectiva asupra acestui tip de colaborare și complică modernizarea acordului de liber schimb. De asemenea, orice text renegociat va trebui să fie supus unui referendum, conform sistemului de democrație directă din Elveția. Nu este clar nici dacă o eventuală nouă înțelegere va fi aprobată fără includerea unor condiții legate de respectarea drepturilor omului și de condițiile de muncă.
Pentru Peter Bachmann, fost director executiv al Camerei de Comerț Elvețiano-Chineze din 2014 până anul trecut, realitatea actuală este că Elveția are nevoie de acordul de liber schimb mai mult decât China. Aceasta, deoarece abordările elvețiene de adaptare și mediere, care au funcționat bine până acum, nu mai sunt la modă, iar alte valori au devenit mai importante.
