PAID va solicita, cel mai probabil până în vara anului 2026, creșterea primei pentru cele două tipuri de asigurări pe care le emite. Este vorba despre asigurări obligatorii împotriva dezastrelor pe care trebuie să le încheie, conform legii, toți proprietarii de locuințe din România. Pentru a putea solicita scumpirea, care trebuie aprobată de ASF, PAID trebuie mai întâi să își construiască un model intern de calcul al indicatorilor de solvabilitate. Entitatea a început deja demersurile în acest sens.
„Da, există intenția de adoptare a unui model parțial intern, iar ASF a fost notificată în acest sens. Există un plan de implementare în derulare. Pentru documentarea acestui model, a fost semnat în octombrie 2024 un contract de colaborare cu Milliman SRL. Calendarul de implementare vizează doar etapa de întocmire a documentației pre-avizare, care este estimată a fi finalizată în trimestrul 4 al acestui an. Ulterior urmează etapa de analiză de către ASF a documentației”, ne-au declarat reprezentanții PAID
Modelul intern este necesar inclusiv pentru a motiva o creștere de preț, după cum ne-au spus surse oficiale. În termen simpli, având un model propriu de calcul al solvabilității, PAID va putea explica mai clar de ce este nevoie ca prima să crească astfel încât să acopere necesarul de rezerve și mai ales de reasigurare care să permită îndeplinirea indicatorilor de solvabilitate. Practic, indicatorul de solvabilitate arată capacitatea companiei de a își achita, pe termen mediu și lung obligațiile, în principal daunele. Simplu spus, acest indicator este calculat ca raport între rezerve și reasigurare pe de o parte și obligațiile viitoare pe de alta.
Dacă prima de asigurare este prea mică, ea nu va permite nici constituirea rezervelor nici plata unei reasigurări acoperitoare. Cazuri celebre în acest sens au fost cele ale Astra Asigurări, Carpatica Asig, City Insurance sau Euroins, care au ajuns în faliment tocmai pentru că nu au respectat indicatorii de solvabilitate, vânzând nejustificat de ieftin.
Cât costă acum asigurarea și de ce este firească și chiar obligatorie creșterea de preț
„Norma 38 prevede ca PAID să întocmească cel puțin anual un raport care să evalueze nivelul de adecvare al primei și sumei asigurate. În baza concluziilor și informatiilor incluse în acest raport, PAID trebuie să transmită autoritatii propuneri de indexare”, ne-au mai spus cei de la PAID. Pe de altă parte, conducerea companiei a informat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituția care poate aproba modificarea tarifelor, că aceste tarife ale polițelor PAD sunt inadecvate la data de referință 31 martie 2024, după cum mai scriam.
De altfel, așa cum Economica arăta în premieră, PAID a spus explicit că actualul preț nu mai este adecvat încă din raportul anual aferent anului 2023.
Creșterea de preț este justificată atât de majorarea prețului reasigurării, punctul central al activității PAID, cât și de creșterea expunerii societății, concomitent cu o avansul daunelor plătite.
Portofoliul PAID a crescut substanțial în ultimul an, depășind 2,32 de milioane de polițe la final de martie, cu peste 300.000 mai multe decât în martie 2024. Gradul de acoperire a locuințelor a urcat de la sub 20% la peste 23%, iar această evoluție vine cu o majorare a riscurilor asumate.
În prezent, polița costă 130 de lei pentru locuințele din materiale moderne și 50 de lei pentru cele din chirpici, iar acoperirea este de maxim 100.000 de lei și, respectiv, 50.000 de lei. Sunt acoperite strict riscurile de cutremur, inundație și alunecări de teren.
Reasigurarea, marea provocare
Practic, principala sarcină a PAID este să găsească anual programe de reasigurare care să acopere daune cât mai mari, pentru că rolul PAID, ca în cazul tuturor pool-urilor de asigurare din lume, se va vedea cu adevărat abia în cazul unui eveniment major, de exemplu de genul cutremurului din 1977. Nici PAID și niciun alt asigurător din România nu ar avea capacitatea de a acoperi daunele provocate de un astfel de eveniment, chiar și raportat doar la portofoliul relativ mic de asigurați pe care îl are PAID astăzi. De aceea este nevoie de companii mari în spate. Reasigurarea funcționează ca o asigurare a asigurătorilor. În cazul PAID, este vorba de mai multe nume mari, cotate cu cele mai bune ratinguri de agenții precum AM Best. PAID nu dă detalii privind structura pachetului de reasigurători, dar știm că sunt 52 de nume și că trebuie să existe un leader, care își asumă un procent mai mare din eventualele daune. Ceilalți reasigurători preiau o parte din riscuri, proporțional cu partea din primă încasată. Pentru această protecție, PAID cedează o bună parte din primele încasate.
Această parte, numită tehnic rata reasigurării, a crescut substanțial în 2023 față de 2022, de la 42,8% la 56,4%, iar această evoluție a fost determinată în principal de creșterea costurilor cu reasigurarea. A crescut mai degrabă marginal și acoperirea prin reasigurare, de la 1 miliard de euro la 1,1 miliarde de euro, dar în același timp a urcat și reținerea PAID, adică parte din daună pe care va trebui să o plătească din propriile rezerve în caz de eveneniment.
„Pentru acoperirea riscului de catastrofă, PAID S.A. avea în vigoare la 31.12.2023 un program de reasigurare cu o capacitate de 1,1 miliarde de euro pentru riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren, având o reținere proprie maximă de 13 milioane de euro pentru riscul de cutremur și 9 milioane de euro pentru riscurile de inundații și alunecări de teren”, notează PAID. În 2022, reținerea pentru cutremur era de doar 11 milioane de euro, iar în 2021 a fost de doar 8 milioane de euro. Având în vedere că nivelul rezervelor PAID este unul realativ scăzut, 104 milioane de lei (puțin peste 20 de milioane de euro) la fina de 2023 , o creștere continuă a reținerilor proprii ar putea ridica probleme, în timp ce nemodificarea reținerii înseamnă un preț mai mare al reasigurării.
