Contribuția Mecanismului pentru Recuperare și Reziliență în domeniul climatic
Contribuția Mecanismului pentru Recuperare și Reziliență (MRR) – principalul pilon al fondului UE pentru recuperarea post-pandemie – la acțiunile în domeniul climei și tranziției ecologice nu poate fi definită în mod clar. Aceasta este concluzia unui nou raport al Curții Europene de Conturi (CEC). Se estimează că cel puțin 37% din fondurile MRR ar trebui să fie alocate pentru acțiuni legate de climă. Conform evaluării Comisiei Europene din februarie 2024, procentul măsurilor care sprijină obiectivele climatice ale UE a ajuns la 42.5% (sau 275 miliarde euro) din fondurile MRR. Totuși, auditorii avertizează că există riscul ca această estimare să fie exagerată cu cel puțin 34.5 miliarde euro și că sunt prezente și alte probleme.
De asemenea, s-au constatat slăbiciuni în etapele și obiectivele cheie legate de acțiunile climatice, precum și în raportarea cheltuielilor efective și a sustenabilității ecologice a unor proiecte considerate prietenoase cu mediul. Una dintre principalele sarcini ale MRR este să contribuie la obiectivele climatice ale Europei și la realizarea tranziției ecologice în statele membre ale UE. Spre deosebire de alte modele de utilizare a finanțării din UE, fondurile MRR sunt plătite pe baza îndeplinirii etapelor cheie și a obiectivelor, nu pe baza cheltuielilor efective realizate.
Provocările modelului de finanțare
Printre alte deficiențe, auditorii au constatat că acest model de finanțare și termenul relativ scurt pentru implementarea MRR pun sub semnul întrebării dacă se va realiza efectiv contribuția tuturor fondurilor destinate acțiunilor climatice. Mecanismul pentru Recuperare și Reziliență reprezintă o investiție masivă care acoperă întreaga UE, iar implementarea sa de succes va accelera semnificativ atingerea ambițiilor climatice ale UE”, a declarat un membru al CEC responsabil cu raportul.
„Cu toate acestea, în prezent, Mecanismul are deficiențe legate de utilizarea unui grad ridicat de aproximație în planurile respective și de discrepanța dintre ceea ce este planificat și ceea ce a fost realizat în practică, ceea ce în final nu oferă suficiente informații despre volumul fondurilor care contribuie direct la tranziția ecologică.”
Estimarea contribuției măsurilor
Auditorii subliniază că, în practică, contribuția măsurilor din cadrul MRR în domeniul climei nu este întotdeauna precizată. Pentru a calcula proporția fondurilor planificate pentru acțiunile climatice, Comisia Europeană aplică o formulă care folosește așa-numitul „coeficient climatic”. Acțiunile cu o contribuție semnificativă la combaterea schimbărilor climatice primesc un coeficient de 100%, cele cu o contribuție pozitivă relativ importantă primesc un coeficient de 40%, iar acțiunile care nu au contribuție sau au o contribuție nesemnificativă primesc un coeficient de 0%. Totuși, contribuția multor măsuri nu este clar definită, iar auditorii au constatat că în unele cazuri estimarea acesteia este exagerată.
Mai mult, pentru unele proiecte considerate ecologice, o verificare mai aprofundată a relevat că nu există o legătură directă cu tranziția ecologică. De exemplu, pentru o măsură de îmbunătățire a gestionării resurselor de apă a fost stabilit un coeficient de 40% pentru contribuția proiectului la domeniul climei. Totuși, fondurile au fost cheltuite pentru soluții ICT în administrația publică pentru digitalizarea sistemului de alimentare cu apă, ceea ce sugerează că ar fi fost mai potrivit să se stabilească o contribuție de 0%.
Recomandări pentru evaluarea proiectelor
Pentru a evita astfel de situații, auditorii UE recomandă ca în viitor proiectele legate de domeniul climei să fie evaluate mai detaliat și mai precis. Auditorii au constatat, de asemenea, că unele măsuri nu sunt atât de…
Probleme de transparență în finanțarea proiectelor ecologice
În contextul discuțiilor privind proiectele ecologice, s-a constatat că unele inițiative nu au fost suficiente evaluate din perspectiva impactului asupra mediului. De exemplu, înainte de a se acorda finanțare pentru un proiect de construcție a unei centrale hidro-electrice cu acumulare prin pompaj, nu a fost analizat cum aceasta ar putea afecta calitatea apei. Aceasta subliniază o lacună semnificativă în procesul de evaluare a proiectelor ecologice.
Discrepanțe între costurile estimate și cele reale
În cadrul planurilor naționale pentru atingerea obiectivelor climatice, statele indică sumele estimate necesare, însă aceste estimări sunt supuse doar unei verificări preliminare, fără o evaluare ulterioară. Această abordare poate duce la diferențe semnificative între costurile preconizate și cele efective ale măsurilor implementate în domeniul schimbărilor climatice. Astfel, nu există o contabilitate clară pentru fondurile cheltuite în acest sector.
Recomandări pentru o mai bună aliniere a fondurilor cu obiectivele climatice
Pentru a preveni aceste discrepanțe, auditorii europeni sugerează că viitoarele instrumente financiare ar trebui să fie mai bine corelate cu obiectivele climatice. În plus, este esențial să se colecteze și să se publice date complete referitoare la finanțarea utilizată. Această măsură ar putea îmbunătăți transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor destinate acțiunilor climatice.
