Cultura muncii în Japonia: Dilema demisiei
Solicitarea de a pleca la finalul programului de lucru sau de a obține o zi liberă poate fi o provocare considerabilă. Însă, demisia este și mai complicată, fiind adesea percepută ca o formă extremă de lipsă de respect în a patra cea mai mare economie a lumii, unde angajații rămân, în mod tradițional, loiali aceluiași angajator timp de decenii, dacă nu chiar întreaga viață. Aceasta este realitatea dură a culturii muncii din Japonia.
Yuki Watanabe, o tânără de 24 de ani, obișnuia să petreacă 12 ore pe zi la birou. Lucrul de la 9 la 9 este considerat minim în Japonia. „Cel mai târziu plecam de la birou la 11 seara”, declară ea, având experiența de a lucra pentru câteva dintre cele mai mari companii de telecomunicații și electronice din Japonia. Cerințele erau atât de intense încât Watanabe, care a folosit un nume fals pentru a vorbi cu presa, din teama de a nu-și compromite viitoarele oportunități profesionale, a început să aibă probleme de sănătate. „Aveam tremur în picioare și probleme gastrice”. Știa că trebuie să demisioneze, dar nu avea curajul necesar.
În cele mai extreme cazuri, angajatorii din Japonia refuză scrisorile de demisie și îi hărțuiesc pe angajați pentru a-i determina să rămână. „Nu voiam ca angajatorul meu să-mi respingă demisia și să mă forțeze să lucrez mai mult”, a spus ea în timpul unei interviuri. Totuși, a găsit o soluție pentru a pune capăt situației neplăcute. S-a adresat Momuri, o agenție specializată în demisii, care ajută angajații timizi să scape de angajatorii „teroare”.
Cresterea popularității agențiilor de demisie
Deși acest sector exista înainte de pandemie, popularitatea sa a crescut semnificativ după aceasta, deoarece lucrul de acasă a determinat chiar și cei mai dedicați angajați din Japonia să își reevalueze carierele, conform experților în resurse umane. Nu există o numărătoare oficială a agențiilor de demisie care s-au înființat în toată țara, dar cei care le administrează confirmă creșterea cererii.
Shiori Kawamata, manager al Momuri, a declarat că anul trecut au primit până la 11.000 de cereri. Agenția, situată în Minato, una dintre cele mai aglomerate zone de afaceri din Tokyo, a fost înființată în 2022, având un nume care rezonează cu clienții lor neputincioși – „Momuri” înseamnă „nu mai pot face asta” în japoneză. Pentru un cost de 22.000 de yeni (aproximativ 150 de dolari) – sau 12.000 de yeni pentru angajații cu jumătate de normă – agenția se angajează să ajute angajații să își depună demisiile, să negocieze cu angajatorii și să ofere recomandări pentru avocați în caz de dispute legale.
Asistență pentru angajați
„Unii oameni vin la noi după ce scrisoarea lor de demisie a fost distrusă și angajatorii nu îi lasă să demisioneze, chiar și atunci când se roagă cu disperare”, a adăugat Kawamata, oferind un exemplu al culturii muncii de supunere care este înrădăcinată în Japonia. „Uneori primim apeluri de la oameni care plâng. Le spunem că este în regulă și că demisia este un drept al muncitorului”, a subliniat ea.
Unii angajați se plâng de hărțuire din partea angajatorilor atunci când încearcă să demisioneze. Printre diversele tactici, aceștia îi sună repetat și îi amenință cu consecințe.
Îngrijorările legate de condițiile de muncă din Japonia
În Japonia, angajații refuză să părăsească locurile de muncă din cauza unor condiții extreme. Un caz recent a atras atenția, când un angajat a fost dus la un templu din Kyoto de către superiorul său, care a afirmat că acesta era „blestemat”.
Problemele „mafiilor” în mediul de lucru
În țară, termenul de „afaceri negre” se referă la companiile unde angajații se confruntă cu program de lucru abuziv și presiune extremă din partea superiorilor. Aceste companii au devenit subiect de discuție în rândul societății, iar profesorul de resurse umane Hiroshi Ono de la Universitatea Hitotsubashi din Tokyo a semnalat că situația a devenit atât de gravă, încât autoritățile au început să publice o listă cu angajatori neetici, pentru a avertiza potențialii candidați asupra riscurilor asociate cu lucrul în aceste medii.
Impactul stresului asupra sănătății
De la publicarea acestei liste în 2017, peste 370 de companii au fost incluse pe lista neagră de către birourile de muncă din întreaga Japonie. Stresul profesional a avut efecte devastatoare de-a lungul decadelor, fiind asociat cu un fenomen cunoscut sub numele de „karoshi”, care înseamnă literalmente „moarte din cauza suprasolicitării”.
