Banca Națională a României și Reducerea Ratei Cheie
Banca Națională a României (BNR) a profitat de oportunitățile favorabile din perioada estivală, implementând două mici reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară. Aceste decizii vin în contextul unei toamne care ar putea aduce provocări economice, inclusiv posibile ieșiri de capital, conform declarațiilor guvernatorului Mugur Isărescu. Acesta subliniază că, deși inflația a început să scadă, nu se poate vorbi despre o tendință de relaxare a politicii monetare, având în vedere deficitul bugetar considerabil.
Păreri Diverse Printre Analiști
Opinile experților economici sunt împărțite în ceea ce privește direcțiile viitoare ale BNR. Aceștia analizează cu atenție contextul economic actual și posibilele măsuri care ar putea fi adoptate.
Evenimente Importante în Luna Septembrie și Octombrie
Printre evenimentele notabile care urmează să aibă loc se numără:
- 11 septembrie – Maratonul „Impactul fiscalității în economie”, organizat în colaborare cu ARB, avocat.ro, CITR.
- 18 septembrie – Evenimentul „Profit.ro e-commerce” – provocările creșterii într-o piață competitivă, ediția a V-a, parteneri: avocat.ro.
- 24 septembrie – ROINVEST, ediția a V-a, în colaborare cu ARB, avocat.ro, Philip Morris, TeraPlast.
- 7 octombrie – Profit Energy.forum, ediția a VIII-a, parteneri: avocat.ro, Raiffeisen Bank.
- 5 noiembrie – Gala Profit – „Povești cu Profit… Made in Romania”, parteneri: ARB, avocat.ro, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania.
Contextul Economic și Deciziile BNR
BNR a efectuat o reducere a ratei dobânzii de politică monetară după o perioadă de trei ani și jumătate, aducând-o de la 7% la 6,5% în lunile iulie și august. Aceasta o plasează pe a doua poziție în regiune, după Ungaria.
Excedentul de lichiditate a înregistrat o ușoară scădere în luna iulie, iar dobânzile interbancare au urmat aceeași tendință după decizia BNR. Cu toate acestea, Mugur Isărescu subliniază că aceste reduceri nu justifică o discuție despre un ciclu de scădere a dobânzilor sau o relaxare a politicii monetare.
Inflația și Dobânda Cheie
În contextul inflației de 4,9% înregistrată în iunie, rata dobânzii cheie este considerată „real-pozitivă”, spre deosebire de anul trecut, când inflația a depășit două cifre, iar dobânda a fost negativă. De asemenea, atât dobânzile de pe piață, cât și cele pentru depozite, sunt acum real pozitive, o situație care nu a mai fost întâlnită de șapte ani.
În întreaga regiune, rata dobânzii cheie depășește inflația, România fiind în frunte. Cehia are o inflație de 2% și o rată cheie de 4,5%, Polonia are 2,6% inflație și 5,75% dobândă, iar Ungaria înregistrează 3,7% inflație și 6,75% rată cheie.
Perspectivele BNR și Politica Monetară
În concluzie, politica BNR pare să devină mai restrictivă pe măsură ce inflația scade, cu condiția ca ratele dobânzilor să nu fie reduse. Isărescu a afirmat că BNR nu a dorit să mențină ratele dobânzilor la un nivel ridicat de 7% pentru o perioadă extinsă, anticipând astfel necesitatea de ajustări în contextul economic actual.
Fereastra de oportunitate în fața scăderii inflației
În ultimele luni, inflația a înregistrat o scădere semnificativă, ceea ce a creat ceea ce analiștii denumesc o fereastră de oportunitate. Guvernatorul BNR, Isărescu, subliniază că menținerea unei rate a dobânzii de politică monetară ridicate în perioada toamnei nu ar fi o decizie înțeleaptă, având în vedere posibilele dificultăți care ar putea apărea. „Când vine toamna, ar putea să fie mai complicat să reducem rata, iar fluctuațiile de capital ar putea influența deciziile noastre”, afirmă acesta.
Impactul fluctuațiilor pe piețele financiare
Un exemplu recent al instabilității piețelor este scăderea burselor, în special în Asia. Cu toate acestea, acest declin a fost temporar, conform analizei guvernatorului. În cazul unor scenarii adverse, Banca Națională a României dispune de instrumente care pot fi utilizate pentru a menține stabilitatea economică. Isărescu menționează că rezervele valutare pot acționa ca un stabilizator pentru cursul de schimb, considerat a fi o ancoră de stabilitate de către BNR.
Măsuri de stabilizare a economiei
În plus, BNR are capacitatea de a steriliza lichiditatea interbancară prin creșterea dobânzilor, ceea ce ar face leul mai atractiv pentru investitori. Scăderea inflației ar contribui la consolidarea politicii monetare, descurajând astfel ieșirile de capital, adaugă guvernatorul.
Previziuni legate de inflație
Se estimează că inflația va ajunge la aproximativ 4% la sfârșitul anului, în scădere față de 4,9% prognozat anterior de Banca Centrală. Această schimbare este determinată, în principal, de scăderea prețurilor la energie și de o creștere mai lentă a costurilor alimentelor.
Factori externi și presiuni interne
Un raport recent al ING Bank, publicat după decizia de politică monetară, sugerează că evoluțiile favorabile ale inflației nu sunt neapărat rezultatul acțiunilor BNR, ci mai degrabă influențate de prețurile internaționale ale alimentelor și de măsurile legislative în domeniul energiei. Economiștii ING, Valentin Tătaru și Ștefan Posea, avertizează că cererea din economie rămâne puternică, având în vedere salariile în creștere și activitatea din sectorul comerțului cu amănuntul.
Perspective pentru politica monetară
Economiștii sugerează că, în perioada următoare, fundamentele economice și riscurile asociate ar trebui să influențeze mai mult deciziile de politică monetară decât în trecut. Teoretic, dacă BNR va acționa strict în funcție de inflație, ar putea avea oportunitatea de a reduce și mai mult dobânzile în cadrul întâlnirii din octombrie, când inflația este așteptată să fie și mai scăzută. Totuși, ING preconizează că Banca Centrală ar putea opta pentru o pauză în acest sens.
Prognoze economice și tăieri de dobândă
Analizând perspectiva economică, Banca Comercială Română (BCR) preconizează că inflația va continua să scadă, ceea ce ar putea determina o reducere suplimentară a ratei dobânzii. În acest context, BCR estimează că, dacă inflația nu va înregistra o creștere neașteptată, banca centrală va decide să reducă dobânda până la 6% în acest an.
Atitudinea prudentă a BNR
Experții BCR consideră că prognoza de inflație a Băncii Naționale a României (BNR) susține aceste tăieri și interpretează poziția guvernatorului Isărescu ca una care, deși prudentă, permite o relaxare suplimentară a politicii monetare. Aceștia subliniază că BNR își va adapta politica în funcție de datele economice disponibile, menținând în același timp anumite restricții pentru a echilibra efectele unei politici fiscale expansiune.
Dependenta de contextul economic
Pentru ca BNR să implementeze cele două reduceri de dobândă, este esențial un mediu economic favorabil, dar și o stabilitate politică internă înainte de alegeri. Analiștii BCR subliniază că o situație politică tumultoasă ar putea influența negativ deciziile de politică monetară.
Deficitul bugetar și impactul asupra economiei
Isărescu a evidențiat, de asemenea, problemele fiscale cu care se confruntă țara, menționând că deficitul bugetar a ajuns la 3,5% din PIB la mijlocul anului, în condițiile în care se așteaptă ca acesta să fie de 5% pe parcursul întregului an. Această situație complicată împiedică o relaxare a dobânzilor, guvernatorul afirmând că stimulentele pentru economie provin deja din politica fiscală.
Perspectivele viitoare și soluții posibile
Guvernatorul sugerează că o soluție pentru problemele fiscale ar putea fi găsită doar după alegeri. El menționează că prognozele actuale sunt bazate pe datele existente și nu iau în considerare posibilele creșteri de taxe planificate pentru anul următor, estimând o inflație de 3,4% pentru sfârșitul anului 2025.
Recomandări pentru guvern
În ceea ce privește măsurile necesare, Isărescu indică faptul că reporterii ar trebui să consulte ministrul Finanțelor pentru detalii suplimentare, încurajându-l pe acesta să găsească resursele necesare pentru susținerea pensiilor. Totodată, guvernatorul consideră că Guvernul ar trebui să reevalueze facilitățile fiscale acordate unor grupuri specifice, pentru a îmbunătăți situația economică generală.