România, pe locul doi în prețurile energiei spot în Uniunea Europeană
În luna august, România a înregistrat al doilea cel mai ridicat preț al energiei spot din Uniunea Europeană, cedând poziția de lider pe care o ocupa în luna iulie, în fața Greciei. Totuși, piața pentru ziua următoare, operată de OPCOM, rămâne cea mai costisitoare din Europa de la începutul trimestrului al treilea până în prezent, conform unei analize recente.
Prețul mediu al energiei furnizate în ziua de luni, 2 septembrie, a fost de 232 euro/MWh, o valoare comparabilă fiind înregistrată doar în Slovenia. Spre deosebire de acestea, prețurile din Germania și Franța sunt de peste două ori mai mici, atingând 108, respectiv 105 euro/MWh.
Recorduri de preț pe piața energetică
Pe data de 3 septembrie, în intervalele orare 19-20 și 20-21, prețul orar al energiei a depășit 1.000 de euro/MWh (5.000 de lei/MWh), stabilind un nou record în istoria acestei piețe. Aceasta depășește precedentele recorduri din vara anului 2022, perioadă în care România a fost oficial declarată în stare de criză energetică.
Prețurile medii zilnice în august
Prețul mediu zilnic al energiei tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU), care reprezintă aproximativ 40% din consumul net, a fost de 126,93 euro/MWh, echivalentul a 631,72 lei/MWh. Aceasta este cu o pătrime mai mult decât prețul din august 2023 (101,65 euro/MWh) și cu 12,5% mai mic decât cel din iulie 2024, când România a avut cel mai ridicat preț al energiei spot din Europa.
În august, Grecia a fost singura țară europeană care a înregistrat un preț mai mare pentru energia pentru ziua următoare, de 129,85 euro/MWh. Comparativ, în Franța, prețul spot a fost de 54 euro/MWh, iar în Germania a fost de 82 euro/MWh.
Clasamentul piețelor de energie
România își păstrează poziția de lider în clasamentul celor mai scumpe piețe de energie de la începutul trimestrului al treilea până în prezent, cu un preț mediu de 136,92 euro/MWh. Grecia ocupă locul al doilea cu 133,37 euro/MWh, urmată de Bulgaria cu 132 euro/MWh și Ungaria cu 129 euro/MWh. În contrast, prețul din Germania pentru aceeași perioadă a fost de 75 euro/MWh, iar în Franța de 52 euro/MWh.
Disparitățile de prețuri în Europa
Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a explicat că diferențele semnificative de prețuri dintre Europa de Est și cea de Vest sunt cauzate de decuplarea celor două piețe, rezultată din problemele sistemului de transport din Ungaria. Acesta a subliniat că „la noi ajunge prea puțină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria”, adăugând că indisponibilitatea unei linii-cheie de transmisie de 400 kV, responsabilă pentru transportul fluxurilor, contribuie la această situație.
Congestionarea rețelei energetice în Europa de Sud-Est
Recent, a fost semnalată o congestionare a rețelei energetice în țările din sud-estul Europei, cauzată de schimbările de fluxuri de energie din regiune. Reglementatorul maghiar MEKH a respins afirmațiile privind indisponibilitatea unei linii-cheie, subliniind în schimb deficitul de producție de energie eoliană și nucleară din România. Această situație a fost agravată de opririle repetate ale uneia dintre cele două unități nucleare de la Cernavodă și de creșterea fluxurilor de energie între România și Ucraina.
Rolul României și Ungariei în aprovizionarea cu energie a Ucrainei
În prezent, România și Ungaria sunt principalii exportatori de energie către Ucraina. Dispariția a două surse ieftine de import – energia regenerabilă din vest, care este acum redirecționată către Ucraina, și energia ucraineană, care, din cauza bombardamentelor rusești, nu mai exportă, ci importă masiv energie, în special seara – a contribuit la creșterea prețurilor pe piața internă. Aceasta este însoțită de o scădere a producției interne și de o creștere a consumului, determinată de caniculă.
Impactul asupra pieței energetice
Majoritatea producătorilor de energie hidro și pe cărbune, care beneficiază de prețurile record de seară, sunt deținute de statul român, alături de importatori. OMV Petrom, singurul mare jucător privat pe piața de echilibrare, a raportat o explozie a prețurilor, care au depășit 15.000 lei/MWh. Cota de piață a OMV Petrom variază între 10-20%, influențată de condițiile meteorologice, în special de hidraulicitate. Ceilalți trei mari furnizori de energie pe această piață – Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia și Electrocentrale Craiova – sunt companii controlate de stat.
Consecințele pentru consumatori
Până în prezent, clienții finali nu au fost afectați de aceste creșteri de prețuri, datorită plafoanelor în vigoare până în primăvara anului viitor. Totuși, scumpirile de pe piața spot au efecte în lanț asupra altor piețe, inclusiv pe cea de echilibrare, unde prețul unui MWh a ajuns la 15.000 lei. De asemenea, statul nu decontează decât o proporție mică, de maxim 5%, din dezechilibrele furnizorilor în cadrul compensărilor acordate pentru acoperirea costurilor plafonării, lăsând furnizorii să suporte majoritatea acestor costuri. Dacă plafonarea va fi eliminată, consumatorii și companiile vor observa pe facturi costurile integrale, inclusiv cele de achiziție pe piața spot și cele de echilibrare.
