Lucrătorii din afara UE utilizează Europa Centrală și de Est ca rampă de lansare spre Europa de Vest
Oficiali din Bulgaria și România, ambele țări recente membre ale zonei europene de liberă circulație Schengen, au semnalat că aproximativ 40% dintre lucrători nu își finalizează contractele de muncă înainte de a pleca în Europa de Vest, conform unui raport difuzat de postul polonez TVP World.
Problemele forței de muncă în sezonul turistic
Problema lucrătorilor care părăsesc Bulgaria în căutarea unor locuri de muncă mai bine remunerate s-a intensificat în special în timpul sezonului turistic de vară. Un raport al site-ului bulgar Novinite a evidențiat dificultățile întâmpinate de angajatorii din hoteluri și restaurante din Sunny Beach și alte stațiuni bulgare de la Marea Neagră, care nu au reușit să păstreze angajații angajați prin intermediul agențiilor. Aceștia sunt adesea nevoiți să parcurgă multiple etape birocratice pentru a-i înregistra. Conform estimărilor oficialilor citați de Novinite, aproximativ 40% dintre aceștia aleg să plece mai departe.
Un exemplu relevant menționat de Novinite ilustrează situația dramatică: un hotelier din Sunny Beach a tras un semnal de alarmă după ce trei din cei 14 angajați pe care îi avea din Nepal și Sri Lanka au dispărut peste noapte. Aceștia au lăsat în urmă documentele și pașapoartele, dar și-au luat bunurile personale.
Libertatea de circulație în spațiul Schengen
Lucrătorii străini care dețin un permis de muncă într-o țară europeană au libertatea de a călători în alte țări din spațiul Schengen, la care Bulgaria și România au aderat la sfârșitul anului 2023. Totuși, statutul oficial de lucrător obținut într-un stat membru nu conferă automat dreptul de a ocupa locuri de muncă în alte țări ale Uniunii Europene.
Admiterea în Schengen a facilitat călătoriile aeriene către și dinspre România și Bulgaria, fără controale, începând cu 31 martie. De asemenea, călătoriile pe cale maritimă în zona fără viză sunt permise, însă țările așteaptă încă eliminarea controalelor la frontierele terestre.
Impactul asupra companiilor românești
În timp ce noua facilitate de călătorie reprezintă un avantaj pentru companiile românești, multe dintre acestea, care depind de lucrătorii migranți, își exprimă nemulțumirea față de intrarea în Schengen.
Forța de muncă străină în continuă schimbare
În contextul actual, forța de muncă străină este într-o continuă mișcare, adaptându-se rapid la cerințele pieței globale. Această mobilitate oferă oportunități atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, însă aduce și provocări semnificative în gestionarea diversității culturale și a integrării profesionale.
Pe măsură ce economia globală evoluează, mulți muncitori străini caută locuri de muncă în diverse țări, sperând să își îmbunătățească standardele de trai. Această tendință se reflectă în statisticile recente, care arată o creștere a numărului de imigranți care contribuie la forța de muncă locală. Acești lucrători aduc cu ei nu doar abilități tehnice, ci și perspective culturale diverse, care pot îmbogăți mediul de lucru.
Cu toate acestea, provocările nu lipsesc. Angajatorii trebuie să se confrunte cu probleme legate de integrarea acestor muncitori, inclusiv barierele lingvistice și diferențele culturale. Este esențial ca organizațiile să dezvolte strategii eficiente de integrare pentru a asigura o colaborare armonioasă și productivă între angajați din diverse medii.
În concluzie, forța de muncă străină, în continuă mișcare, joacă un rol crucial în economia globală. Adaptabilitatea și diversitatea pe care o aduc acești lucrători sunt elemente cheie pentru succesul pe termen lung al companiilor și al societății în ansamblu.
